Jumãtate din zi mi-a cântat un nebun bãiat frumos. Cealaltã jumãtate m-am gândit cã eu nu ştiu şi n-am sã pot vreodatã şi cã-mi pare rãu. Apoi mi-am dat seama cã nu e chiar o tragedie, atâta timp cât o fac altele pentru mine. Femei cu coaie, în cel mai bun sens al cuvântului şi fãrã nicio urmã de roşu în obraji. Pãi exemplu: Anneke. E fiindcã poate, dom’le, d’aia! Şi poate nu mã opresc aici, pentru cã mai sunt, slavã domnului, destule!
octombrie 19, 2007 at 10:19 am
ce bine suna
octombrie 19, 2007 at 10:33 am
stiu
imi era teama ca odata plecata din The Gathering, n-o sa mai aflu de ea prea curand, dar iata ca m-am inselat!
octombrie 19, 2007 at 11:47 am
Am citit undeva ca nu s-a individualizat prea mult cu noul album, ba mai mult a continuat in acelasi stil-The Gathering. Si totusi, piesa asta e draguta. =)
octombrie 19, 2007 at 1:03 pm
nu am inca albumul
…Da’ nici in critici incredere, fiindca stiu eu mai bine.