Când mi-e low rãu mã uit, sau încerc. Pe mine mã, sau încerc. Mã las acolo unde sunt low şi fug departe, adesea cu cald şi moale şi bine. Poa’ sã fie şi lume în jur, uneori. Pe care nu o cunosc. Da’ e mai bine aşa, pentru cã prima datã când mã întâlneşte cineva sunt bunã şi frumoasã. Deci mã uit şi mã las pe stradã sau acasã şi plec, deşi niciodatã nu ştiu unde ajung. De la gânduri.
Când mi-e low rãu învârt un glob albastru, mic şi fãcut din pãtrãţele şi mã joc în lumina lui de licurici.
Şi mi se sparge paharul de linişte. Zbang!
P.S. Da’ îmi trece cu asta.
